În următorii patru ani, în Republica Moldova va creşte simțitor consumul de energie din surse regenerabile. Peste 130 de grădiniţe, şcoli, centre medicale, alte instituţii publice rurale și peste 500 de gospodării casnice vor fi încălzite cu energie produsă local, din biomasă, în special din paie de grâu și alte deșeuri cerealiere. Acestea sunt câteva din obiectivele cheie ale Proiectului Energie și Biomasă, finanţat de Uniunea Europeană cu 14 mln. de Euro, lansat astăzi de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova.

Proiectul Energie şi Biomasă reprezintă în prezent cea mai ambiţioasă iniţiativă în domeniul promovării energiei regenerabile în Republica Moldova. Proiectul va contribui la sporirea securităţii energetice, la crearea unor piețe funcționale a tehnologiilor şi combustibilului pe bază de biomasă, la crearea de noi locuri de muncă și la acumularea de noi surse de venit la nivel local și regional.

Gh. Cojocaru: „Gesturi de barbarism despotic avînd drept sursă capriciile unor demnitari de stat, dar și incultura unor așa-ziși „saci cu bani” care-și ridică castelele în locurile istorice ale orașului.”

In plină campanie electorală destinul unor case din zona istorică a capitalei a devenit subiect de polemică între candidații la funcția de primar. Vasile Botnaru a stat de vorbă pe această temă cu istoricul Gheorghe Cojocaru.

Organizaţia Amnesty Internatonal spune într-un nou raport anual că reţelele de socializare pe internet oferă o şansă fără precedent pentru întărirea drepturilor omului. Raportul dat publicităţii noaptea trecută se concentrează pe evenimentele din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, dar reflectă situaţia din 157 de ţări în 2010.

El documentează soarta a mii de activişti ameninţaţi, întemniţaţi, torturaţi sau ucişi în ţări ca Afganistanul, China, Rusia, Turcia şi Uzbekistanul precum şi degradarea situaţiei drepturilor omului în Ucraina, Belarus, Kirghizstan și regiunea Caucazului de Nord. Despre Moldova, raportul menţionează două categorii de încălcări: tortura în arestul poliţiei şi discriminarea minorităţilor sexuale.

Alexandru Oprunenco: „Cea mai simplă explicaţie este revenirea după criză a cererii pe pieţele de desfacere pentru R. Moldova”.

Statisticile arată pentru primul trimestru al anului curent o creştere cu 58,2 % a exporturilor Republicii Moldova faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ministerul Economiei a avut plăcuta surpriză să constate că aşteptările i-au fost depăşite de aproape trei ori. Republica Moldova exportă cel mai mult, în ordine, spre Uniunea Europeană - aproape 51 de procente din total - şi CSI – 36,8 la sută. Încă o surpriză – exporturile spre alte pieţe decât cele din UE şi CSI au crescut cu peste 80 %. Exporturile depăşesc în continuare importurile.

Răspunsuri la nişte întrebări fireşti în legătură cu explicaţiile, motivele şi efectele unei asemenea tendinţe - într-un interviu cu dl Alexandru Oprunenco, coordonator de programe la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă a înregistrat pe parcursului anului 2010 atât progrese, cât şi lacune, au subliniat, miercuri, participanţii la Conferinţa anuală „Cooperarea între Parlament şi Societatea Civilă”. Părţile au subliniat că, pentru a înlătura aspectele problematice, este nevoie de consolidarea relaţiilor, prin mecanisme de îndeplinire a atribuţiilor atât din partea reprezentanţilor autorităţilor publice centrale, cât şi din partea societăţii civile, transmite Info-Prim Neo.

Preşedintele interimar, Marian Lupu, a declarat că pe parcursul a 6 ani de la instituirea primului cadru oficial pentru cooperarea dintre Parlament şi exponenţii societăţii civile a avut loc o interacţiune necesară pentru existenţa unui stat democratic, iar sectorul asociativ a fost cel care a asigurat această interacţiune. Marian Lupu a făcut o trecere în revistă a proiectelor de succes realizate în acest cadru de cooperare: Legea Voluntariatului, Legea privind regimul juridic al adopţiei, Legea privind libertatea de exprimare, Legea privind parteneriatul public privat, Planul de acţiuni privind drepturile omului etc.